Concertele lui Taylor Swift cauzează mici cutremure
E o noapte senină de iulie 2023, iar peste 70.000 de oameni umplu până la refuz arena în aer liber Lumen Field, la sud de centrul orașului Seattle. Împodobiți cu sclipici, paiete și, desigur, pelerine cu șerpi cusute manual, fanii așteaptă în întuneric până când un ceas uriaș proiectat pe scenă începe să ticăie. Apoi, Taylor Swift apare. Zeci de mii sar, plâng și țipă pe versurile din „Miss Americana & the Heartbreak Prince”. Rezultatul neașteptat al acestei frenezii? Un cutremur de magnitudine 2,3: primul „SwiftQuake” înregistrat vreodată.
Fenomenul din Seattle a fost doar începutul. În turneul mondial Eras, care a doborât recorduri timp de doi ani, mulțimile de fani au generat frecvent activitate seismică. Dar erau aceste vibrații produse de Swifties cutremure autentice?
O echipă de cercetători de la Dublin Institute for Advanced Studies și Trinity College Dublin a vrut să afle răspunsul înaintea celor trei concerte sold-out ale lui Taylor Swift pe Aviva Stadium. Au instalat 42 de seismometre în 21 de locații – magazine și case din jurul stadionului – cu sprijinul locuitorilor, curioși să participe la experiment. Pentru a atrage atenția fanilor, au lansat hashtagul #SwiftQuakeDublin și un logo dedicat.
Pe 28 iunie 2024, când Swift și-a început seria de concerte la Dublin, alături de 150.000 de spectatori (record pentru stadion), echipa era pregătită. Analiza datelor a arătat că cele mai mari deplasări seismice s-au produs spre finalul piesei „Love Story”, exact în momentul culminant al refrenului, când întreaga mulțime a sărit în același timp.
Dar adevărata surpriză a venit de la Rețeaua Națională Seismică a Irlandei. Două stații permanente, una în apropierea Dublinului și alta în județul Wexford, aflat la peste 100 km distanță, au înregistrat semnale seismice în timpul piesei „Shake It Off”. Cu alte cuvinte, salturile celor 50.000 de fani au generat vibrații resimțite la peste 60 de mile depărtare.
Pe lângă măsurători, cercetătorii au colectat și 306 filmări trimise de spectatori din tribune, pentru a corela mișcările mulțimii cu datele seismice. Rezultatele au fost apoi popularizate masiv: menționate în podcasturi, emisiuni TV și radio, articole de presă, generând peste 40 de milioane de impressions.
Dar au fost acestea cutremure veritabile? Nu, cel puțin nu în Dublin. Însă vibrațiile uriașe, capabile să călătorească zeci de kilometri, rămân o dovadă spectaculoasă a felului în care muzica și știința pot produce împreună o poveste demnă de… „Shake It Off”.
[sursa]

Om de radio si artist pasionat de stiinta. A pornit proiectul Sound of Science la Radio Gold FM, in 2014, si l-a adus la Radio Guerrilla in 2016.